Statistici ale rezultatelor BSC

 

Potrivit lui Denton (2005), de Wall (2003) si Bourne (2008), Balanced Scorecard a fost introdus la inceputul anilor 1990 ca un nou concept de management, fiind imediat adoptat atat in mediul academic, cat si in mediul de afaceri. Valoarea acestui nou concept a fost recunoscuta inca de atunci, prin distinctii cum ar fi aceea pentru cel mai bun model teoretic din partea American Accounting Association (Norreklit, 2003), in timp ce Harvard Business Review a considerat conceptul BSC drept una dintre cele mai influentiale idei ale secolului 20 (Brudan, 2008).

 

De Wall (2003) aprecieaza conceptul Balanced Scorecard ca fiind cel mai de success in domeniul managementului performantei. Evolutia BSC intr-o perioada relativ scurta de timp este impresionanta. Balanced Scorecard Collaborative (1992) argumneteaza ca, potrivit unui studiu realizat de Bain & Company, pana in anul 2002, jumatate din cele 1000 de companii din topul global al companiilor foloseau deja BSC.

 

Folosirea globala a Balanced Scorecard si satisfactia utilizatorilor

Una dintre cele mai complete analize privind folosirea conceptului BSC pe plan global este realizata in studiul "Management tools and techniques", efectuat anual de catre Bain & Company. Conceptul BSC a fost introdus in cadrul studiului in anul 1996, 39% dintre respondenti confirmand la acel moment folosirea Balanced Scorecard. Timp de aproximativ 5 ani, aceasta valoare a ramas constanta, dupa care, in anul 2002, s-a ridicat la 62%. In  ansamblu, BSC este considerat unul din conceptele cu cea mai semnificativa crestere dupa momentul introducerii in studiu, desi procentul de folosire a scazut usor in 2008, ajungand pana la 53%.

 

Folosirea globala a Balanced Scorecard si satisfactia utilizatorilor

bain__company_-_bsc_survey_-_bsc20_438

Sursa: Bain & Company (2009)

 

Conform aceluiasi studiu, in anul 2008 Balanced Scorecard a fost considerat mult mai eficient in comparatie cu cele mai folosite modele si tehnici de management din lume. Comparativ cu informatiile din anul 2004, Balanced Scorecard si-a consolidat pozitia, urcand de la a 13-a la cea de-a 6-a pozitie in top (Rigby, 2001, 2003, 2005, 2009).

 

Pozitia Balanced Scorecard in topul global al celor mai utilizate instrumente de management

Bain & Company - Tools Ranking - BSC20

Sursa: Bain & Company (2009)

 

Acest lucru ar putea reprezenta un efect al unei scaderi dramatice a numarului mediu de modele si tehnici de management folosite de catre companiile din intreaga lume, de la 16.1 in 2002 la 15.3 in 2006 si  la 10.6 in anul 2008. Totusi, pozitia ocupata poate fi si consecinta unei continue evolutii si imbunatatiri a conceptului.

 

Numarul mediu de instrumente de management utilizate de organizatii

Bain & Company - Tool Average - BSC20

Sursa: Bain & Company (2009)

 

In pofida evaluarilor pozitive si a atentiei sporite, precum si a scenariilor idealiste prezentate in literatura  dedicata BSC, acestea necesita inca transpunere cu succes in practica. In acest context, potrivit unor statistici:

  • Rata de esec a implementarilor BSC este de 70%, rezultat relevat in urma unor cercetari conduse de Claude Levy, profesor universitar in cadrul Free University of Amsterdam (McCunn, 1998).
  • Un studiu Bain & Company releva faptul ca, in anul 2004, doar 15% din utilizatorii BSC erau satisfacuti de acest concept si 6% erau nemultumiti. In timp ce procentul utilizatorilor nesatisfacuti poate fi considerat unul modest, numarul utilizatorilor extrem de multumiti este sub medie si mai putin de jumatate comparativ cu valoarea corespunzatoare celui mai apreciat instrument de management. Rata de renuntare la acest instrument este de 7%, fiind pe a cincea pozitie in topul celor 25 de instrumente de management analizate (Rigby & Bilodeau, 2005).
  • Cercetarile efectuate de catre Hakett Group in anul 2004 releva faptul ca mai putin de 20% din implementarile tipice utilizeaza modele Balanced Scorecard mature, care genereaza valoare. Conform "Finance Book of Numbers", realizata de Hackett Group in anul 2004, principalele ratiuni pentru acest rezultat sunt supra-incarcarea scorecard-urilor cu prea multe informatii ale performantei financiare  anterioare si folosirea unui numar prea mare de indicatori de performanta (Hackett Group, 2004).
  • Potrivit lui Neely et al. (2008), mai mult de 60% din companiile japoneze au adoptat pana la acel moment modele de management precum Balanced Scorecard. Mai mult, 65.5% dintre respondenti afirma ca implementeaza Balanced Scorecard, niciun alt model pentru managementul performantei nefiind relevant pentru companiile australiene, 39.3% dintre respondenti preferand sa foloseasca un sistem de management al performantei creat de catre organizatia insasi.

 

 

Referinte

  • Bourne, M. (2008), Performance measurement: learning from the past and projecting the future, Measuring Business Excellence, Vol. 12, No. 4, pp. 67-72.
  • Calabro, L. (2001), On Balance, CFO Magazine, August 2010, disponibil la: http://www.cfo.com/printable/article.cfm/2991608.
  • Denton, K., D. (2005), Professional Practice: Measuring relevant things, International Journal of Productivity and Performance Management, Vol. 54, No. 4, pp. 278-287.
  • De Wall, A. (2003), The future of the balanced scorecard. An interview with Professor Robert Kaplan, Measuring Business Excellence, Vol. 17, No. 1, pp. 30-36.
  • Neely, A., D., Cuganesan, S., Yaghi, B. & Youell, N. (2008), Enterprise Performance Management: The Australian State of the Art, disponibil la: http://www.ifm.eng.cam.ac.uk/people/adn1000/.
  • Norreklit, H. (2003), The Balanced Scorecard: what is the score? A rhetorical analysis of the Balanced Scorecard, Accounting, Organizations and Society, Vol. 28, pp. 591-619.

Conceptul BSC : Rezultate

Catalogul de Produse si Servicii 2013
Software managementul performantei
smartKPIs Premium

Carti de Managementul Performantei