Hanne Norreklit

 

In ultimele doua decenii, o serie de modele care au ca scop sutinerea organizatiilor in elaborarea si implementarea unor sisteme de management al performantei au fost propuse. Cu toate acestea, nici unul dintre ele nu a fost atat de discutat, analizat sau criticat precum Balanced Scorecard. Una dintre cele mai vehemente critici aduse Balanced Scorecard se datoreaza cercetatoarei daneze Hanne Norreklit. Norreklit (2003) a creat un adevarat fundament critic in raport cu Balanced Scorecard, sugerand ca acest concept de management nu se bazeaza pe argumente solide si logice.

 

Metodologia

Punctul de plecare al criticii autoarei este intrebarea daca popularitatea si recunoasterea internationala a Balanced Scorecard, ca fiind unul dintre cele mai bune modele de management, se datoreaza esentei sale ca element inovator in teorie si practica, sau mai degraba retoricii sale promotionale. Norreklit utilizeaza pentru analiza prima lucrare a lui Kaplan si Norton, cartea „The Balanced Scorecard”, lucrare in care conceptul BSC este descris in detaliu. Pentru a construi argumentatia critica, o varietate de concepte retorice sunt folosite.

 

Norreklit (2003) admite faptul ca un autor sau un orator ar putea incerca sa obtina acceptarea publicului prin ethos, logos and pathos, unde:
ethos se refera la increderea destinatarului in expeditorul mesajului

logos se refera la logica si intelectul destinatarului in raport cu textul
pathos se refera la apelul emotional realizat de text

 
Acceptarea de catre destinatar a mesajului in orice forma de comunicare se bazeaza, intr-o anumita masura, pe toate cele trei concepte. Potrivit lui Norreklit (2003), in timp ce activitatea stiintifica (de exemplu, o teza de disertatie) depinde in principal de logos (logica), o lucrare deschisa spre interpretare, cum ar fi poezia, depinde in principal de pathos (intuitie si emotie).

 

Consideratii asupra cercetarii
Norreklit sublinieaza faptul ca textul care descrie conceptul Balanced Scorecard foloseste analogii si metafore in mod excesiv, creand variatie care face apel atat la emotii (pathos) cat si la ratiune (logos). Cercetatoarea considera ca utilizarea unele dintre aceste analogii si metafore nu ofera o imagine bune asupra fenomenelor la care se refera, conducand la o lipsa de claritate. Analogiile sau metaforele pot fi utilizate in argumentatia stiintifica, dar acestea prezinta mai multe limitari si pot fi, de asemenea, utilizate pentru a ascunde argumente invalide. Ele pot fi folosite pentru a face apel la emotiile destinatarului (pathos), cu logica limitata sau inexistenta (logos). Prin urmare, atunci cand sunt utilizate in lucrari stiintifice, astfel de elemente trebuie sa fie extinse cu logica, mai degraba prin asociatie. Potrivit lui Norreklit, argumentarea autorilor BSC nu prezinta aceste caracteristici.

 

Povestea BSC este antrenanta si convingatoare, dar conform lui Norreklit (2003), abordarea dramatica utilizata in acest concept se bazeaza prea mult pe apelul emotional (pathos) si pe reputatia sau autoritatea lui Kaplan si a Universitatii Harvard (ethos), mai degraba decat pe o logica convingatoare (logos).

 

Norreklit considera, de asemenea, ca metodologia Balanced Scorecard nu reflecta nimic in raport cu tranzitia intre teorie si practica. Astfel, lucrarea care introduce BSC, desi tine de mediul academic, incalca cerintele de argumentare logica si da impresia a fi ceva care seamana mai mult cu propaganda. Norreklit isi bazeaza concluzia pe faptul ca literatura dedicata Balanced Scorecard nu prezinta nicio atitudine critica fata de teoriile autorilor si posibile limitari ale cercetarii. Astfel, cercetatoarea considera ca nu este nerezonabil sa se sustina ca Balanced Scorecard apartine genului de text guru de management. Autorii se bazeaza pe prestigiu, si mai putin pe expertiza din mediul academic.
 
In concluzie, Norreklit afirma ca Balanced Scorecard se bazeaza mai mult pe pathos, decat pe logos. Astfel, lucrarile originale dedicate Balanced Scorecard par a fi mai mult o constructie poetica, decat o argumentare academica fara echivoc.

 

 

Referinta

  • Norreklit, H. (2003), The balanced scorecard: What is the score? A rhetorical analysis of the balanced scorecard, Accounting, Organizations and Society, Vol. 28, No. 6, pp. 591-619.

Conceptul BSC : Critici

Catalogul de Produse si Servicii 2013
Software managementul performantei
smartKPIs Premium

Carti de Managementul Performantei